Profund...

Azi am vazut ceva ce m-a durut profund.Am simtit cum un pumnal imi strapunge inima,cum mi se opreste respiratia si cum minte mi-o ia la goana.E un sentiment ce greu se simte dar si cand il simti iti doresti sa dispara.In secundele ce au urmat un val de lacrimi mi-au acoperit fata si nu am stiut daca visez sau e adevarat.Nu stiam cum sa-mi opresc aceste diamante ce curgeau fara incetare.Pentru o clipa a simtit ca vreau sa dispar,sa nu il fi cunoscut vreodata si nu mai fiu nevoita sa simt toata aceasta durere.Oare in cazul meu nu intervine acea uitare de care vorbeam in postarea anterioara? Oare EL nu este o persoana nesemnificativa pentru mine? Ar trebui sa ma chinui mai mult,sa am mai multa vointa,dar cand cred ca in sfarsit am trecut peste se intampla ceva ce imi da planurile peste cap.Imi doream sa vad acel"ceva" cu inima rece...fara sa-m pese...dar imi pasa,imi pasa mai mult decat credeam...

A uita...

Uitarea este un proces pe care cu totii il efectuam la un momentdat,din motive cunoscute sau mai putin cunoscute."A uita" in DEX inseamna :a pierde din memorie (momentan sau totdeauna), a nu-şi (mai) aduce aminte, a nu (mai) ţine minte.Putem da uitarii anumite lucruri din dorinta de a suporta mai usor anumite dureri,sufletesti sau fizice; putem uita anumite prsoane care ne-au facut sa suferim sau persoane pe care pur si simplu nu le-am mai vazut.
Cu toţii uităm: locul unde ne-am pus cheile, să plătim cablul sau chiar ziua de naştere a iubitului/iubitei. Ni se pare ceva absolut normal să nu ne amintim ce am făcut vara trecută sau chipul unui prieten din copilărie.
Nu ,binenteles ca nu uiti tot!Orice se poate intampla in viata ta, evenimente care te marcheaza ,daca le uiti inseamna ca sunt nesemnificative ,ceea ce nu uiti te face sa treci de multe ori prin viata mai greu ,dar inveti din ce ti s-a intamplat...daca spui ca ierti nu inseamna ca trebuie sa si uiti ;da intr-un fel e bine sa uitam si astfel nu ne-ar complica viata, dar asa cum putem sa invatam?Gandeste-te cate evenimente crude s-au intamplat pe acest pamant:razboaie ,accidente nucleare ,crime ,etc.Daca noi am uita aceste fapte cum am putea evolua?deci a uita inseamna indiferenta.

Schimbari...

Si a mai trecut o zi...o zi dureroasa dar totusi placuta!O zi in care numai speranta ma tine in viata,seperanta ca intr-o zi totul va fi bine,ia durerea se va sfarsi.Am noroc ca am langa mine cei mai buni prieteni,prieteni care intotdeauna au un cuvant bun sa-mi spuna,prieteni care ma motiveaza si care imi dau speranta sa merg mai departe,sa trec peste calvarul numit depresie.Cred ca daca nu ar fi ei m-as cufunda intr-un intuneric profund...intr-o lume plina de ura si durere,o lume in care soarele apare doar daca-l desenez pe perete.Stii?puteai sa faci sa nu mai ma doara atat,sa nu simt ce simt acum,dar degeaba dau vina pe tine,tu nu ai facut decat sa fii o parte din mine si acum mi-e greu sa ma detasez ce ceva ce ieri parea a forma impreuna cu mine un intreg.E ca si cum cineva ar renunta la o particica din inima sau din ficat! Nu poti trai cu usurinta fara acea particica.E timpul sa fac ceva schimbari...e timpul sa-mi iau viata cu adevarat in propriile brate,a venit vremea sa fac ceva sa-mi fie si mie bine,sa nu mai ma gandesc doar la persoanele din jurul meu!Se anunta schimbari importante.

De ce?

De ce nu este nimic usor?De ce totul trebuie sa para atat de greu? De ce parca ne luptam cu morile de vant cand vrem sa facem ceva,dar parca nu avem vointa necesara pentru a face acel lucru?De ce trebuie sa trecem peste toate obstacolele pentru ca la sfarsit sa ne luptam cu noi insine?De ce se complica totul cand credeai ca este simplu? De ce apare acel "cineva" cand credeai ca nu mai este nimeni? De ce apar norii cand crezi ca soarele va stapanii pamantul? De ce curge o lacrima cand crezi ca esti fericit? De ce te impiedici de o piatra cand sari "bolovanul" cel mare? De ce putem zambii cand suntem tristi si nu putem sta posomorati cand suntem fericiti? De ce apare noapte intunecata cand credeai ca exista doar ziua alba si luminoasa?De ce iubim cand stim ca vom suferi?De ce pamantul este rotund si nu este patrat?De ce nu se face primavara cu o floare?de ce o vorba buna face mai mult ca 100 rele? De ce acum poti fi bun iar in 2 secunde rau?De ce nu privim in viitor ci ne hranim din trecut?De ce vrem sa murim cand putem trai o viata lunga si frumoasa?De ce?

Speranta...

Stau uneori si ma gandesc ca poate e mai bine ca s-a intamplat asa,e mai bine ca totul s-a terminat inainte sa capete proportii mai mari.Stii?Findca te iubesc te las sa pleci,te las sa-ti cauti fericirea in alta parte,chiar daca ma doare ca fericirea te nu am fost eu.Trebuie sa ma multumesc cu faptul ca tu esti fericit si zambesti poate cum imi zambeai mie candva,cu zambetul tau minunat care place tuturor,iar daca tu esti fericit voi fi si eu fericita.Sper sa gasesc puterea de a trece peste,de a uita toate clipele cu tine,de a-mi cladi un alt viitor,un viitor in care tu nu mai existi.Sunt sceptica in privinta asta,deoarece simt ca totul se prabuseste in loc sa se cladeasca,simt ca viata ma apasa mai rau ca la inceput.Dar totusi mai simt ca undeva,candva viata mi se va schimba iar tu vei ramane doar o amintire prafuita-n cartea vietii mele,o persoana a carei amintire in viitor imi va face chipul sa zambeasca si careia nu-i port ranchiuna.Vei fi doar o persoana pe care am IUBIT-o!