As vrea...

As vrea ca macar pentru o zi sa ma pot desprinde de aceasta lume,sa pot sa ascult soaptele inimii ,sa simt ca norii s-au risipit,acei nori ce acum plutesc deasupra sufletului meu, ce ma sufoca si ma cufunda cu fiecare secunda intr-un ocean de melancolie...As vrea ca macar o ora sa pot sa traiesc ceea ce numesc viata...As vrea ca macar pentru o secunda sa insemn o viata intreaga pentru cineva...As vrea sa invat sa vorbesc prin soaptele inimii,sa simt picatura diminetii alunecandu-mi pe obraz si sa zambesc de dragul celui de langa mine...As vrea sa pot picta cu stele ceea ce simt si sa insir pe portativ note de smarald...As vrea sa adun din intuneric floarea vietii si sa suflu petalele ei in toate sufletele triste de pe pamant... Si cel mai mult as vrea ca macar o data sa pot aprecia ceea ce este cu adevarat important...

Clipe

Nu mi-am propus sa ma indragostesc de tine si ma indoiesc ca tu ai facut asta.Dar in clipa in care ne-am intanlit,era clar ca niciunul dintre noi nu putea sa controleze ceea ce se intampla.Ne-am indragostit in ciuda tuturor deosebirilor si in acel moment s-a nascut ceva unic si sublim.Pentru mine o asemenea dragoste nu exista decat o singura data in viata,si de aceea,fiecare clipa pe care o petrecem impreuna imi ramane vie in memorie.N-o sa uit niciodata nimic legat de aceste clipe.

Ştiu că greşesc...

Ştiu că greşesc, că n-am curaj
Să-ţi spun tot adevărul
Dar mă tem să nu râzi cumva
Când ţi-aş spune c-aş vrea să fiu orice
Orice lucru din preajma ta
Ce te-ar atinge cândva

Ştiu, dar mai sper să-nţelegi
Din tăcerile mele
Cum mă zbat singur nopţi întregi
Să chem somnul ce nu mă vrea
Colindat iar de umbra ta
Ce-o-ntrevăd prin perdele

Dă-mi puterea să-ntrerup tăcerea grea
Ce pune-ntre noi un gând străin
Cu o simplă vorbă ai putea schimba
Toată viaţa mea, toată viaţa mea...

Ştiu, ştiu...
Însă ce folos că ştiu
Dacă încă mi-e teamă
Clipa noastră o simt mereu
Prea devreme sau prea târziu
Şi mă-ntorc trist pe drumul meu
Ce-a rămas din nou pustïu...

Never told you....

Stii?Ma faci sa zambesc cum n-am mai zambit de foarte mult timp,sa simt un strop de fericire,poate "strop" e prea putin spus,dar ma faci sa visez cu ochii deschisi.Credeam ca nu va mai venii aceasta zi,dar iata ca a venit! A venit ziua in care am lasat trecutul in urma cu tot ce implica el,ziua in care ma gandesc la prezent si uneori la viitor.Stiu ca ti-am zis ca e prea devreme sa ne gandim la viitor,dar DA! vreau sa ma gandesc la un viitor cu tine,vreau sa visez ca intr-o zi imi vei spune "Buna dimineata!" si ma vei saruta pe frunte spunandu-mi: "Iubito,este timpul sa te trezesti!".Poate visez prea mult,dar daca nici sa visez n-am dreptul,atunci la ce am dreptul?

Poate...

Uneori ma gandesc ca poate nu sunt suficient de matura,de frumoasa,de inteligenta pentru tine.Dar daca totusi nu am aceste calitati de ce iti mai pierzi timpul cu mine?Oare tu vezi dincolo de ce vad eu?Oare chiar vezi in mine tot ce as vrea eu sa vezi?Oare cand ma atingi simti ca merit,la fel cum simt eu ca meriti tu?Poate ca nu sunt printesa din poveste pe care trebuie sa o saruti pentru a o vrajii,poate ca sunt fata care tinde catre o iubire cu un strop de extraordinar in ea,spre o iubire cu sare si piper...poate sunt doar Eu si tind spre TINE!

Ganduri in miez de noapte...

E tarziu...desi stiu ca esti inca treaz nu indraznesc sa te deranjez,nu indraznesc sa-ti iau din picul de liniste pe care il ai.Stii?Am observat ca miros a tine...si imi dau seama ca miros bine.Ziceam ca nu ma intereseaza unde esti si ce faci,dar cand am vazut ca nu am niciun semn de la tine - m-a durut,nu mult,dar a durut.Ma uit in gol si te vad,nu e dragoste,e doar o speranta la mai bine.Nu e fericire,e doar o iluzie.Caci stiu ca mai devreme sau mai tarziu ma vei dezamagii si voi ramane iar in praful amintirilor,de aceea nu ma agat prea mult de acest vis ce pare real acum,caci imi vor atinge zorii capul,iar aceasta poveste se va sfarsii precum ia valul castelul de nisip de la marginea marii.Dar inca mai am dreptul sa sper,sa visez,sa cred,sa ma prefac ca e bine,sa tind catre absolut,inca mai am dreptul sa fiu Eu!

Real...

Timpul imi demonstreaza inca odata ca daca nu sterge,cel putin diminueaza intensitatea sentimentelor din trecut,a esecurilor,a tuturor lucrurilor ce au avut un rol in viata mea.Azi nu imi mai este dor de o amintire prafuita din biblioteca gandurilor mele,mi-e dor de un lucru real,tangibil,de tine,Tu,cel care stiu ca astepti cu nerabdare sa ma iei de mana si sa-mi arati Paradisul.Daca este ceva corect sau bine...doar timpul ne poate arata! Acum....savurez momentul,iar momentul este dulce si bun!